- perinóc
- s. n., pl. perinoáce
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
perinóc
Look at other dictionaries:
perinoc — PERINÓC, perinoace, s.n. Bucată de lemn fixată deasupra osiei carului sau a căruţei, pe care se sprijină dricul. – Din rus. perenoga. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PERINÓC s. (tehn.) 1. gresie, (reg.) baargic, masă, scăunaş,… … Dicționar Român
pernă — PÉRNĂ, perne, s.f. 1. Obiect confecţionat din două bucăţi dreptunghiulare sau pătrate de ţesătură de bumbac, lână etc., cusute între ele, având în interior fulgi, lână, puf etc., şi pe care, de obicei, cineva îşi pune capul când se culcă. ♢ Pernă … Dicționar Român
baargic — BAARGÍC s. v. gresie, perinoc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
căpătâi — CĂPĂTẤI, căpătâie, s.n. 1. Parte a patului sau a oricărui alt obiect, pe care se pune capul; p. ext. pernă sau alt obiect pe care se pune capul. ♢ loc. adj. şi adv. Fără căpătâi = fără ocupaţie (bine definită), fără rost. ♢ expr. A sta la… … Dicționar Român
gresie — GRÉSIE, gresii, s.f. 1. Rocă sedimentară foarte dură, formată prin cimentarea (cimenta) nisipurilor cu diverse materiale. 2. Cute făcută din gresie (1). 3. Olărie dură şi opacă, având la bază o argilă plastică. [var.: grézie s.f.] – cf. alb. g ë… … Dicționar Român
masă — MÁSĂ1, mase, s.f. 1. Mulţime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populaţiei. ♢ loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. ♢… … Dicționar Român
scaun — SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să şadă o singură persoană. ♢ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii.… … Dicționar Român
scăunaş — SCĂUNÁŞ, (1) scăunaşe, s.n., (2) scăunaşi, s.m. 1. s.n. Scăunel. 2. s.m. (înv.) Negustor de vite sau de cereale; colector (de produse alimentare); comisionar (al unui negustor). [pr.: scă u – var.: (reg., 1) scăuiéş s.n … Dicționar Român
tarancă — TARÁNCĂ, tărănci, s.f. (iht.; reg.) Ocheană. – et. nec. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TARÁNCĂ s. v. babuşcă, ocheană. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime taráncă s. f., g. d … Dicționar Român
